Poziţia oraşului Gătaia prezintă o serie de avantaje creând condiţii foarte favorabile din punct de vedere economic aşezărilor omeneşti. Factorii care au contribuit , de altfel, la aşezarea locuitorilor pe aceste ţinuturi sunt cei de ordin fizico-geografic: solul foarte fertil, aluvional, al Câmpiei Timişului şi reţeaua hidrografică, destul de deasă alcătită din Bârzava şi afluenţii ei: Birda, Moraviţa, Crivaia, Clopodia precum şi apele subterane aflate la mică adâncime ce au permis săparea numeroaselor fântâni cu caracter artezian. Cadrul natural în care este aşezată Gătaia cu localităţile aparţinătoare a înlesnit locuitorilor să se ocupe, în cea mai mare parte, cu agricultura, care a devenit principala lor îndelednicire. În asemenea condiţii, localităţile au luat naştere ca aşezări agrare. Agricultura a devenit ramura principală a economiei localităţilor. Agricultura a avut de suferit în anii marii crize economice (1929-1933), precum şi în anii celui de al doilea război mondial, când ţăranii au pierdut cea mai mare parte a  animalelor.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea tot mai accentuată a capitalismului, în localitatea Gătaia s-au aşezat un mare număr de meseriaşi şi comercianţi. Aşezarea lor în Gătaia este urmarea deschiderii unor căi de comunicaţii foarte favorabile. Au fost date în folosinţă liniile ferate ce leagă Timişoara cu Reşiţa şi Buziaş cu Jamul Mare. Aşezarea meşteşugarilor, meseriaşilor şi comercianţilor a constituit un imbold economic pentru această localitate, a cărei importanţă creşte în această perioadă. După 1945, în perioada regimului comunist, în localitatea Gătaia a luat fiinţă Întreprinderea de Industrie Locală, cu secţia morărit (în anul 1950). În Gătaia au mai funcţionat secţii ale A.E.M. şi Electrotimiş, aparţinând de Timişoara. Industria alimentară era reprezentată în localitatea Gătaia printr-o întreprindere de panificaţie.

Principalele activităţi economice desfăşurate în Gătaia  sunt:

• Agricultură
• Zootehnie
• Construcţii

Înainte de anul 1989 s- au practicat următoarele culturi:
- viticultura pe dealul Şumig;
- legumicultura în apropierea râului Bîrzava;
- cultura orezului între anii 1970-1980 pe malurile râului Bârzava;

- albinăritul.

În perioada 1980-1989 in oraşul Gătaia se practica creşterea viermilor de mătase, hrana acestora asigurîndu- se din frunzele de dud existente pîna in 1998 la „Dudăria” de la periferia oraşului ce se întindea pe o suprafaţă de aproximativ două hectare.

Dorind să reînvie vechea tradiţie a albinăritului, administraţia locală din Gătaia doreşte să asigure împădurirea a 700 de hectare din jurul oraşului Gătaia şi a satului aparţinător Percosova, finanţarea provenind din fondurile de mediu. Speciile plantate vor fi salcâmul, vişinul sălbatic, stejarul, teiul şi teiul auriu.

În Gătaia îşi desfăşoară activitatea numeroase firme cu profil agroindustrial, cu activităţi în domeniul producţiei vegetale şi animale, dar şi a prelucrării acestora.

Pe raza oraşului Gătaia se găsesc cinci foraje, dintre care doar 4 sunt funcţionale iar unul necesită denisipare. Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime de 35 de kilometri. Reţeaua de canalizare are o lungime de 2,5km din care 1/3 sunt colmatate, fiind necesară extinderea sa. Aquatim, operatorul regional al serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Timiş, a demarat lucrări în valoare de aproape 3,5 milioane de euro în Gătaia. Finanţarea este externă, iar lucrările fac parte din proiectul de extindere şi modernizare a sistemului în judeţ. Printre altele, va fi schimbat unul dintre forajele uzate, vor fi realizate două noi foraje, o nouă staţie de pompare a apei şi o staţie de tratare a apei, cu un rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 500 mc.