Se situează în zona de vest a judeţului Timiş, la 51 km vest de municipiul Timişoara, 17 km nord de oraşul Jimbolia şi 23 km sud-est de Sânnicolau Mare, pe drumul judeţean DJ594 Lovrin – Jimbolia. Este conectat la reţeaua de cale ferată, având staţie la linia Lovrin – Nerău. Se învecinează la nord-nord-vest cu Tomnatic, la nord-est cu Lovrin, la vest cu Bulgăruş, la sud-est cu Grabaţ, la sud-vest cu Comloşu Mare iar la vest cu Vizejdia.

Înfiinţarea localităţii

Gottlobul de astăzi a fost înfiinţat în anul 1772, în acelaşi timp cu localitatea vecină Tomnatic, pe un teritoriu care a fost locuit şi în trecutul mai îndepărtat. Între 1770 şi 1773, administraţia, sub îndrumarea consilierului cameral Hildebrand (conform unei alte surse, căpitanul Tribaustter), avea să construiască la Gottlob un număr de 203 case pentru coloniştii germani (şvabi). Parohia catolică a fost şi ea întemeiată la scurt timp, în 1773. Marea majoritate a coloniştilor care au fondat Gottlobul au venit din Luxemburg şi Lotringia, dar şi din Alsacia, Mainz, Trier, Franconia şi câţiva din alte localităţi din Banat.

Despre înfiinţarea localităţii, dascălii gottlobeni Ioan Sedule, Andrei Wille, Ana Schmertzer şi Francisc Wenner, care au întocmit Monografia comunei Gottlob (1962), menţionează că „cea dintâi înregistrare asupra comunei Gottlob s-a făcut la data de 25 aprilie 1772 în comuna Grabaţ, în timp ce la Gottlob se zideau casele coloniştilor şi se organiza noua comună.”Construcţia caselor ar fi durat puţin timp, pentru că, la data de 1 februarie 1773, comuna Gottlob avea deja o administraţie proprie”, se mai arată în această monografie. Tot de aici reiese că numele comunei a fost dat încă de la înfiinţare.

Printre numele primilor colonişti apar nume precum: Ehrlinger, Flikinger, Hekl, Jung, Katrein, Knuib, Muller, Nagl, Reiter, Schmidt, Schmuk, Vogl, Wanzung, Wirt etc. Unele nume se mai păstrează, în foarte mică măsură, şi în prezent.

Plecarea germanilor. Deportările

Până în 1940 populaţia Gottlobului a fost compusă într-o majoritate covârşitoare din etnici germani. După Al Doilea Război mondial, numărul lor a scăzut dramatic, de la circa 90% la mai puţin de 10% în 1992 şi cu o scădere ulterioară în anii ’90. O primă lovitură a fost dată acestei comunităţii în anul 1945, când au fost deportaţi în Rusia 168 de germani. Apoi, între 1951-1956, din Gottlob au fost deportate în Bărăgan 310 persoane.

Va urma