Aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic pe teritoriului României, Saniob este situat în partea vestică la întretăierea paralelei de 47 o 15 l latitudine nordică cu meridianul de 22 o 8 l longitudinea estică. În judeţul Bihor, comuna Saniob este situată în partea central nordică.
Localitatea Saniob este situată la 4 km de drumul judeţean D.J. 191 Oradea - Marghita , la o distanţă de 35 km de municipiul Oradea. Reşedinţa comunei este localitatea Saniob. Echiparea tehnico – edilitară fiind reprezentata de alimentarea cu energie electrică, existenţa reţelei de telefonie fixă, alimentarea cu apă potabilă, colectare şi transport de deşeuri menajere. Transportul de călători între municipiul Oradea şi Saniob este asigurat prin mijloace de transport în comun.

Localităţi limitrofe

Comuna Saniob se învecinează în partea de vest cu teritoriul comunei Sălard. Din punct de vedere morfologic această limită traversează câmpia joasă şi lunca Barcăului precum şi câmpia înaltă subcolinară.
La sud se învecinează cu comuna Sîrbi, iar colţul sud-estic cu teritoriul comunei Spinuş. Această limită este cea mai uşor de urmărit deoarece se găseşte cu aproximaţie pe aliniamentul urmat de drumul judeţean DJ191 Oradea – Marghita, suprapusă morfologic peste terasa superioară a Barcăului. Limita de est o desparte de comuna Chişlaz pe direcţie nord-sud, traversând terasele şi lunca Barcăului, precum şi câmpia subcolinară. În nord comuna Saniob se învecinează cu teritoriul comunei Săcuieni. Limita dintre aceste două comune este mai greu de stabilit datorită reliefului de câmpia înaltă şi o vegetaţie de pădure.

Relieful

Unitatea de relief peste care se suprapune comuna Saniob este cea de câmpie în cadrul căreia se disting mai multe subdiviziuni ale reliefului de câmpie şi care sunt dispuse paralel cu Barcăul spre care cad în trepte. Astfel la nord se află câmpia subcolinară, în partea centrală lunca Barcăului cu albia minoră, iar la sud terasele Barcăului.

Reţeaua hidrografică

Teritoriul comunei Saniob aparţine bazinului hidrografic al Barcăului, care în amsamblu face parte din bazinul hidrografic al Crişurilor. Barcăul este colectorul principal al apelor din această zonă cu o densitate a reţelei hidrografice de 0,38 km/km 2 .
Direcţia de scurgere a Barcăului este de la est la vest urmărind căderea generală a reliefului.
Principalul afluent al Barcăului pe partea dreaptă este Valea Sînicolau, direcţia sa de scurgere este nord-est, sud-vest, iar afluenţii de pe partea stăngă sunt pâraiele Almăşel, Ghepişul şi Danţa.

Caracteristicile râului Barcău

Lungime râului este de 15 km pe raza comunei Saniob cu o lăţime medie de 30 m ; adâncimea medie4 m, iar adâncimea apei pe timp normal 1,5 m . Cursul apei râului Barcău apare foarte variat; meandre, braţe părăsite, succesiuni de locuri mai joase cu stagnări de ape. Toate acestea îl caracteriază ca fiind un râu lent şi îmbătrânit. Valea este asimetrică cu malul drept abrupt şi cel stâng prelung, efect al acţiunii din trecut al râului de a-şi forma terasa numai pe partea stângă. Prin caracteristicile sale hidrografice Barcăul este un râu foarte capricios cu oscilaţii mari de debite şi nivele, atât în cursul unui an cât şi pe o perioadă mai îndelungată.
În timpul unui an volumul maxim scurs este în general primăvara, când se scurge circa 40% din volumul anual.
Volumul minim de apă scurs este în timpul verii. Pe la începutul toamnei se scurge în medie 7 – 14 % din volumul anual.
Factorii naturali şi cei sociali-economici locali aduc modificări însemnate, astfel apa din Barcău prezintă un grad destul de mare de poluare, datorită unori reziduri al rafinăriei de la Suplacul de Barcău.
La sfărşitul secolului XIX. apa râului Barcău a fost deviat printr-un canal la Moara de cereale. Moara a funcţionat cu apa Barcăului până în anul 1950. În anul 1940 a fost pus în funcţiune un generator de curent electric, de unde au primit energie eletrică şi locuitorii din satul Sâniob.
În anul 1970 a fost executat un dig de apărare împotriva inundaţiilor pe ambele maluri.
1970- ben építettek egy védőgátat az áradások elkerülése végett.
Peste râul Barcău este un singur pod în zona noastră. Lungimea podului este de 25 m , iar lăţimea de 5 m , tonajul fiind 250 tone. Podul este construit din beton armat.

Valea Sînicolau se formează în câmpia înaltă subcolinară. Primăvara prezintă ape mari ce provoacă înmlăştinări, pentru regularizarea cursului şi preîntămpinarea inundaţiilor a fost canalizată în cursul mijlociu inferior. Lungimea pârâului pe raza comunei Saniob este de 3 km , lăţimea la suprafaţa 10 m iar la fund 3 m , adâncimea apei pe timp normal este de 60 cm .

Valea Almăşelul prezintă caracteristicile unui pârâu tipic de câmpie cu multe meandre, cu oscilaţii mari de debit. Primăvara din cauza viiturilor mari inundă suprafeţe întinse de teren şi împiedică legătura dintre satele Cenaloş şi Ciuhoi. Pentru aceste neajunsuri s-a executat lucrări de lărgire şi adâncire a Almăşelului în 1981. Lungimea Almăşelului este de 3 km pe raza comunei Saniob, având o lăţime la gură 7 m şi la fund 3 m , iar adâncimea apei în timp normal este de 40 cm .

Valea Ghepeşul este lung de 2 km pe raza comunei Saniob, lat la gură de 6 m , la fund 2 m , adâncimea normală 40 cm .

Danţa este un părău lung de 2 km pe raza comunei Saniob, lat la gură de 6 m , la fund 2 m , adâncimea pe timp normal 30 cm , pe toată lungime este îndiguit.

Bogăţii naturale:

Petrol şi păduri foioase.

Situaţia demografică

Total populaţie :
Conform recensământului din noiembrie 2011, în comuna Saniob locuiau în total 2.285 de persoane.

Populaţia împărţită după naţionalitate :

• Români = 852
• Maghiari = 1296
• Germani = 2
• Slovaci = 5
• Romi = 127

Împărţire după sexe:

• Bărbaţii = 1072
• Femei = 1220

Împărţire după vârsta populaţiei constante:

• 0 – 6 ani = 161
• 7 – 1 4 ani =193
• 15 – 18 ani = 131
• 19 – 30 ani = 330
• 31 – 50 ani = 521
• 51 – 62 ani = 462
• 63 – 80 ani = 420
• peste 80 ani = 74

Împărţire după religie:

• ortodocsi = 662
• romano-catolici = 1053
• reformaţi = 375
• baptisti = 15
• penticostali = 134
• greco-catolici = 20
• adventişti de ziua a şaptea = 5
• martorii lui Jehova = 3
• fără religie = 2

Numărul populaţiei din satele componente:

• Ciuhoi = 408
• Cenaloş = 256
• Sfărnaş = 256
• Sâniob = 1.365