Istorie
Cercetările arheologice au relevat existenta unor aşezări omeneşti locuite intens de către triburile agricole ale epocii neolitice, începând cu mileniul V i. e.n.. aceleaşi cercetări desfăşurate în zona Dudestii-Vechi au permis descoperirea pe teritoriul satului Cherestur a unei aşezări şi a unei necropole dacice, care demonstrează ca triburile daco-getice din aceasta parte a Daciei au fost într-un progres sincron cu cele din partea de est a judeţului.
Prima menţiune oficiala a comunei Beba-Veche datează din anul 1247, intr-o cronica de pe vremea regelui Bella al II-lea, cronica păstrata la Muzeul de Istorie Cluj.
Menţiuni documentare atesta şi ctitorirea în anul 1746 a Bisericii cu hramul „Sfânta Născătoare de Dumnezeu”.
Poziţia geografica a determinat, în urma războiului austro-turc soldat cu cucerirea în data de 18.10.1716 a Timisorii, trecerea în stăpânirea Imperiului habsburgic, a întregului Banat prin Tratatul de pace de la Passarowitz (21.07.1718). Interesata în obţinerea unor venituri cat mai mari în noua provincie, cunoscută sub denumirea Banatul timişean, administraţia imperială a iniţiat o serie de masuri printre care plantarea de duzi pentru creşterea viermilor de mătase, generalizarea cultivării cartofului, etc. şi se iniţiază o vasta acţiune de colonizare, cu populaţie în cea mai mare parte de origine germana. În comuna Beba-Veche au sosit un număr de aproximativ 300 de familii în perioada celei de-a doua etape a colonizării cunoscuta sub numele etapa tereziană (1740-1780) după numele împărătesei Maria Tereza. Imigranţii cunoscuţi sub numele de şvabi, în cea mai mare parte ţărani şi meşteşugari, au contribuit în mare măsura la dezvoltarea comunei, prin capacitatea de munca, spiritul organizatoric şi organizare.
După instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, administraţia comunei a fost asigurata de către aserviţi ai Curţii. Printre altele, se căuta şi pierderea identităţii culturale a românilor din comună, prin impunerea maghiarizării numelui şi prenumelui. Aceasta stare de lucruri a durat până după primul război mondial, când în perioada 25 martie 1921- 10 aprilie 1924, comuna a fost sub administraţie sârbească, situaţie reglementata de o rectificare a frontierelor.
Prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului RSR se stabileşte faptul că, Beba-Veche, judeţul Timiş, este o comuna compusa din trei sate: Beba-Veche, Cherestur şi Pordeanu, situaţie existenta şi în prezent.
Prima menţiune oficiala a comunei Beba-Veche datează din anul 1247, intr-o cronica de pe vremea regelui Bella al II-lea, cronica păstrata la Muzeul de Istorie Cluj.
Menţiuni documentare atesta şi ctitorirea în anul 1746 a Bisericii cu hramul „Sfânta Născătoare de Dumnezeu”.
Poziţia geografica a determinat, în urma războiului austro-turc soldat cu cucerirea în data de 18.10.1716 a Timisorii, trecerea în stăpânirea Imperiului habsburgic, a întregului Banat prin Tratatul de pace de la Passarowitz (21.07.1718). Interesata în obţinerea unor venituri cat mai mari în noua provincie, cunoscută sub denumirea Banatul timişean, administraţia imperială a iniţiat o serie de masuri printre care plantarea de duzi pentru creşterea viermilor de mătase, generalizarea cultivării cartofului, etc. şi se iniţiază o vasta acţiune de colonizare, cu populaţie în cea mai mare parte de origine germana. În comuna Beba-Veche au sosit un număr de aproximativ 300 de familii în perioada celei de-a doua etape a colonizării cunoscuta sub numele etapa tereziană (1740-1780) după numele împărătesei Maria Tereza. Imigranţii cunoscuţi sub numele de şvabi, în cea mai mare parte ţărani şi meşteşugari, au contribuit în mare măsura la dezvoltarea comunei, prin capacitatea de munca, spiritul organizatoric şi organizare.
După instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, administraţia comunei a fost asigurata de către aserviţi ai Curţii. Printre altele, se căuta şi pierderea identităţii culturale a românilor din comună, prin impunerea maghiarizării numelui şi prenumelui. Aceasta stare de lucruri a durat până după primul război mondial, când în perioada 25 martie 1921- 10 aprilie 1924, comuna a fost sub administraţie sârbească, situaţie reglementata de o rectificare a frontierelor.
Prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului RSR se stabileşte faptul că, Beba-Veche, judeţul Timiş, este o comuna compusa din trei sate: Beba-Veche, Cherestur şi Pordeanu, situaţie existenta şi în prezent.